Se scrie succes, dar se citește Kraft

La 6 ianuarie 2015, Stefan Kraft își vedea, cu ochii înlăcrimați, visul împlinit la doar 21 de ani, ridicând deasupra capului Vulturul de Aur, în fața a mii de austrieci care aprindeau un foc de artificii spectaculos, menit să consemneze supremația Austriei în acest sport – 7 succese austriece consecutive în TC4T.

Conaționalii îl aclamau, presa îl căuta ca pe un erou, iar acest fenomen nu-i făcea bine unui tânăr precum Stefan, imatur și pe atunci neobișnuit să digere o astfel de atenție. Avea să urmeze apoi un sezon de inițializare, un nou început de la zero, care să-i limpezească gândurile lui Kraft, săritor în care mulți văzuseră un potențial special. Între timp, Peter Prevc se scufunda în cea mai bună formă pe care o traversase vreodată și-i anula lui Kraft orice intenție măreață cu privire la sezonul 2015/16. 

*

Pe repede înainte, sosim în data de 21 ianuarie 2017. Chinuit de un virus gripal, Stefan Kraft nu face deplasarea la Zakopane, unde Kamil Stoch bifează 24 de ore mai târziu a patra victorie de etapă la rând. Supremația polonezului se conturează, ușor-ușor, în dauna tinerilor Domen Prevc și Daniel Andre Tande, iar dublul campion olimpic de la Sochi pare desprins decisiv în cursa la capătul căreia îl așteaptă al doilea Mare Glob de Cristal din carieră.

Este, fără îndoială, momentul durerii acute pentru „Kraftie”, care suferă întâi fizic, și mai apoi psihic, văzându-se îndepărtat din lupta pentru poziția întâi a clasamentului general. Uneori însă o clipă de cumpănă ca aceasta face minuni în mințile oamenilor puternici, ce știu cum să le gestioneze și să absoarbă corect amărăciunea situațiilor dificile prin care viața îi trece. 

stefan-kraft-absenta

De pe locul 4 în ierarhia generală, pe care îl ocupa în timpul etapei din Zakopane de la care a absentat, Stefan Kraft face un pact cu sine și își promite că acesta este punctul sezonului din care nu va mai coborî, ci va alege să urce constant.

După primele 13 etape ale acestui sezon, în care n-a ieșit din tangajul început după succesul în TC4T, ediția 2014/15, izbutind o singură victorie, austriacul privește momentul complicat al corpului său ca pe o oportunitate de a-și rearanja în ordine toate gândurile răzlețe care-i definesc mentalitatea.

Efectele sunt instante, iar norocul începe să-i surâdă. Din 29 ianuarie și până în 16 martie, Stefan leagă 9 competiții individuale cu clasări pe podium, dintre care câștigă 5. Devenit, deodată, irezistibil, drumul austriacului către Glob este favorizat de anumite suferințe ale lui Kamil Stoch la nivelul genunchiului drept, arătând că destinul se poate întoarce cât ai clipi din ochi.

E, într-adevăr, un singur moment de cotitură, care prezintă însă rezultate îndelungate. Kraft conturează 60 de zile în care zboară peste concurență la propriu și la figurat, iar supremația nu-l mai intimidează.

Face dubla pe Heini-Klopferschanze, își adjudecă un succes de etapă la PyeongChang și-și încununează prima lună de nivel maxim, devenind dublu campion mondial la Lahti, unde își demonstrează abilitățile atât pe trambulina normală, cât și pe cea mare. 

Mentalitatea și ambiția îl duc mai departe, creionând o a doua lună plină de sărituri cu nivel competițional inuman. Realmente inuman, întrucât Kraft ajunge să plutească mai mult decât orice om a plutit vreodată în istoria omenirii, corectând recordurile norvegienilor Anders Fannemel și Robert Johansson, aterizând la 253,5 metri pe Vikersundbakken. 

O zi mai târziu, profită de norocul specific campionilor din sport și câștigă, ajutat de neșansa lui Andi Wellinger, întâia ediție a turneului Raw Air. Se află la 31 de puncte distanță de Kamil Stoch în clasamentul general, dar austriacul nu-și mai permite greșeli copilărești. 

stefan-kraft-planica

Zboară magnific la Planica, devine preț de un minut recordmenul trambulinei, dar nu acceptă mai puțin de 2/2 în raportul victoriilor de pe Letalnica. Rezultatul vine, natural, și-i cade în propriile mâini.

Kraft face pentru prima oară contactul cu Marele Glob de Cristal, căruia i se alătură un mai mic Glob de Cristal, consacrat celui mai bun zburător al stagiunii. Succesul devine palpabil, iar Stefan răsuflă, după 2 luni epuizante, și pășește în cărțile de istorie ale acestei discipline sportive.

Acolo, se scrie un nou capitol, unde termenii „succes” și „Kraft” sunt sinonimi. Și au fost, pe bună dreptate, în lunile februarie și martie ale anului 2017. Nu s-a vorbit despre un succes la fel de categoric precum cel al lui Peter Prevc din sezonul anterior, dar uneori o revenire din vale în vârf poate fi mai plăcută decât o plimbare pe creastă.

A fost o nouă zi nemaipomenită. Să urc pe prima poziție a podiumului de trei ori în aceeași zi a fost prea mult pentru mine. Pentru prima oară am început să plâng în timpul unei ceremonii de premiere. Vreau să-i mulțumesc echipei mele și întregii familii de sărituri cu schiurile. Este ceva special să fac parte din ea. Vă mulțumesc tuturor!

surse foto: fis-ski.com, instagram.com, salzburg.com

Povești de citit | sărituri cu schiurile